Normativ pentru proiectarea structurilorde fundare directă.  NP 112-04   

Elaborat de:

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Aprobat de:

M.T.C.T.
Cu Ordinul nr. 275/23.02.2005      

1. Prevederi generale

1.1.  Prezentul normativ se aplică la proiectarea structurilor de fundare directă pentru clădirile de locuit şi social - culturale, construcţiile industriale şi agrozootehnice.

La proiectarea structurilor de fundare directă se va avea în vedere respectarea cerinţelor prevăzute la punctul 2.2 şi în reglementările tehnice conexe.

La proiectarea structurilor de fundare directă în condiţii speciale de teren (pământuri sensibile la umezire, pământuri contractile, pământuri lichefiabile) se au în vedere şi măsurile suplimentare din reglementările tehnice în vigoare specifice acestor cazuri.

1.2. Normativul se referă la următoarele tipuri de fundaţii directe:

a) fundaţii izolate

b) fundaţii continue

c) fundaţii radier

1.3. Reglementările tehnice de referinţă sunt enumerate în capitolul 13.

2. Principii generale ale conformării de rezistenţă a infrastructurilor

2.1. Definirea sistemului structural şi a subsistemelor componente ale construcţiei

2.1.1.  Sistemul structural reprezintă ansamblul elementelor care asigură rezistenţa   şi stabilitatea unei construcţii sub acţiunea încărcărilor statice şi dinamice, inclusiv cele seismice.

Elementele structurale pot fi grupate în patru subsisteme: suprastructura (S); substructura (B); fundaţiile (F); terenul de fundare (T) (fig. 2.1).

2.1.2.    Suprastructura    reprezintă   ansamblul   elementelor   de    rezistenţă    situate    deasupra infrastructurii (I).

2.1.3.   Infrastructura  este alcătuită din  substructura  şi   fundaţii.  La construcţiile  care  nu  au substructura, infrastructura este alcătuită din fundaţii.

2.1.4. Substructura este zona poziţionată între suprastructură şi fundaţii. în raport cu suprastructura, aceasta prezintă diferenţe de alcătuire şi conformare, care conduc la capacităţi de rigiditate şi rezistenţă majorate.

2.1.5. Fundaţiile reprezintă ansamblul elementelor structurale care transmit încărcările la terenul de fundare.

2.1.6.  Terenul de fundare constituie suportul construcţiei şi reprezintă volumul de rocă sau de pământ care resimte influenţa construcţiei respective sau în care pot avea loc fenomene care să influenţeze construcţia.

2.2. Cerinţe privind proiectarea fundaţiilor

2.2.1. Fundaţiile trebuie proiectate astfel încât să transmită la teren încărcările construcţiei, inclusiv cele din acţiuni seismice, asigurând îndeplinirea condiţiilor privind verificarea terenului de fundare la stări limită.